Dosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri? Ce schimbă noua lege?

Share

Un fost lider al agențiilor antidrog și directorul unei organizații care sprijină persoanele cu dependențe au puncte de vedere complet diferite cu privire la dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum personal. Cu toate acestea, amândoi sunt de acord că statul român a eșuat în a preveni consumul și în a oferi sprijin celor care au nevoie.

„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au făcut de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Pe de altă parte, Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește constant mesaje de la familii care nu știu unde să caute ajutor, în timp ce mulți dependenți așteaptă să intre în tratament.

Cei doi au discutat cu SpotMedia.ro despre proiectul ce propune înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea drogurilor destinate consumului personal. Ursan este în favoarea schimbării, subliniind că un dosar penal poate afecta serios viitorul unui tânăr. Țone, pe de altă parte, se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea încuraja consumul și ar îngreuna identificarea traficanților.

În afara acestei dispute, rămân familiile care caută ajutor, tinerii care au probleme cu legea și persoanele cu dependențe care nu reușesc să primească tratament la timp.

Ce ar schimba noua lege

Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial unul dintre inițiatori, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Conform Legii 143/2000, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum personal este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru drogurile de risc, și cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru drogurile de mare risc.

Proiectul propune ca răspunderea penală să fie înlocuită cu amenzi contravenționale între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru cele de mare risc.

Deținerea pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul de droguri ar continua să fie considerat infracțiune. Proiectul include și evaluarea persoanelor surprinse cu droguri pentru consum personal, măsură care ar fi obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea înființării unor spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependențe diagnosticate.

Resursele obținute din amenzi ar fi utilizate pentru prevenție și asistență.

Argumentele pro și contra dezincriminării

Susținători ai proiectului sau ai principiului dezincriminării

  • Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – afirmă că dosarele penale pentru deținerea de droguri pentru consum personal sunt disproporționate și pot afecta viitorul tinerilor, fără a rezolva problema dependenței. Ei propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și redirecționarea resurselor către combaterea traficului, prevenție și tratament.
  • Organizații care sprijină persoanele afectate de consumul de droguri – solicită reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea de servicii de prevenție, tratament și sprijin, promovând o abordare medicală și socială a consumului de droguri.

Oponenți sau cei cu rezerve

  • Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT critică absența unor limite cantitative care să diferențieze consumatorii de traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
  • Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și crearea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de modificarea legislației.
  • Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor ideea că drogurile sunt mai puțin periculoase, contribuind astfel la normalizarea consumului.

Dosarul penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?

Marian Ursan crede că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul și în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, declară directorul Carusel.

El discută despre tineri depistați cu droguri la festivaluri, care pot avea consecințe serioase. „S-au ales cu dosare penale, n-au făcut pușcărie, dar e suficient să aibă un dosar penal încât viitorul unei persoane tinere să fie pus sub semnul întrebării”, afirmă Ursan.

Cătălin Țone recunoaște că experiența poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru minunat, este o problemă, poate să fie un șoc pentru un tânăr”, spune fostul șef antidrog.

El subliniază însă că în unele cazuri intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au aflat despre consumul de droguri, iar adolescentul a ajuns la evaluare și tratament. „Nu zic că este benefic, dar în acele cazuri părintele a aflat că adolescentul consuma, iar adolescentul s-a supus unei forme de evaluare și tratament și a fost ajutat. Nu sunt puține cazurile”, explică Țone.

Fostul polițist susține că, de obicei, dosarele pentru deținere în vederea consumului personal se finalizează fără pedeapsă cu închisoarea și că nu au existat condamnări cu executare pentru această faptă în ultimii 15 ani.

În expunerea de motive a proiectului se menționează totuși 520 de condamnări definitive în baza articolului 4 din Legea 143/2000 în 2025, comparativ cu 78 în 2016. Dintre acestea, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu precizează câte dintre acestea au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.

Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?

O dintre principalele obiecții ale lui Cătălin Țone se referă la impactul asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că, atunci când o persoană este investigată pentru deținere în scopul consumului personal, procurorul caută să afle sursa substanțelor. „În marea majoritate a cazurilor, aceștia indică de unde au cumpărat și dealerul, ceea ce permite continuarea investigației”, susține Țone.

În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar reduce aceste posibilități de investigare. În plus, traficanții ar putea profita de modificarea legislativă, susținând că drogurile găsite asupra lor sunt pentru consum personal.

Proiectul nu stabilește însă o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat destinată consumului propriu. Distincția între consum și trafic ar continua să depindă de probele administrate.

O obiecție similară a fost formulată și de Parchetul General, care a transmis un punct de vedere negativ asupra inițiativei.

Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?

Cătălin Țone consideră că eliminarea sancțiunii penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și sancționarea contravențională înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de încurajare a consumului”, afirmă el.

Marian Ursan are o viziune diferită. El consideră că schimbarea abordării punitive ar putea ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile în care trăiesc, dar subliniază că modificarea legii trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu este suficient să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.

Cercetările internaționale nu au demonstrat o corelație automată între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a constatat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, aceste cercetări s-au concentrat aproape exclusiv pe canabis, în principal în Statele Unite, astfel că rezultatele nu pot prezice efectele proiectului din România.

Ce arată datele despre consumul de droguri în România

Conform studiului național privind consumul de droguri în populația generală, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.

Pe de altă parte, procentul celor care au declarat că au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.

În ceea ce privește canabisul, procentul celor care au consumat cel puțin o dată în viață a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile a scăzut de la 1,8% la 1,5%.

Pentru adolescenți, <a href="https://www.euda.europa.eu/publications/data-factsheets/espad-2024-key-findings_en" target="_

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti

Sursa foto: Vitaly Gariev / Pexels

Autorii NakedPR
Autorii NakedPRhttps://www.nakedpr.ro
Autorii NakedPR.ro: Voci Unice în Jurnalism și Povești Captivante

Citeste mai multe

Stiri si noutati:
itexclusiv.ro