Finanțarea lucrărilor de artă
În cadrul inițiativei de restaurare a capelei din București, o treime din cheltuielile totale privitoare la picturi a fost acoperită de statul român. Această susținere financiară a fost oferită printr-un program dedicat sprijinirii activităților artistice și a restaurării în lăcașe de cult, având drept scop conservarea moștenirii culturale și artistice a țării. Bugetul destinate acestui proiect a fost validat în urma unei analize amănunțite, care a evaluat importanța istorică și culturală a capelei, precum și deteriorarea picturilor originale. Restul fondurilor a provenit din donații private și contribuții ale comunității locale, care s-a mobilizat pentru a sprijini această inițiativă esențială. Proiectul a fost supervizat de experți în restaurare, asigurându-se astfel respectarea standardelor de calitate și autenticitate în procesul de reabilitare a picturilor.
Controversele privind figurile legionare
În pofida intențiilor exprimate de a restaura și conserva patrimoniul cultural, proiectul a generat controverse considerabile din cauza incluzării unor figuri legionare în picturile capelei. Aceste imagini, care fac referire la simboluri și personaje asociate cu Mișcarea Legionară din România interbelică, au provocat reacții critice din partea societății civile și a unor organizații non-guvernamentale. Criticii afirmă că prezența acestor elemente într-un lăcaș de cult finanțat în parte de statul român contravine principiilor democratice și valorilor europene, promovând indirect ideologii extremiste și intoleranța. Discuțiile au devenit tot mai intense pe măsură ce au fost descoperite și alte informații care sugerează o glorificare a unor figuri controversate din istoria recentă a României. Acest aspect a fost interpretat de unii ca o încercare de rescriere a istoriei într-o manieră care să restabilească imaginea unor personaje și evenimente condamnate de comunitatea internațională. În fața acestor acuzații, susținătorii proiectului au argumentat că scopul a fost de a reflecta o epocă istorică fără a-i aduce laude, subliniind importanța libertății artistice și a diversității interpretative în arta religioasă.
Reacția autorităților
Autoritățile au reacționat rapid în contextul controversei generate de prezența figurilor legionare în picturile capelei. Ministerul Culturii a emis un comunicat în care subliniază că finanțarea acordată a fost dedicată exclusiv restaurării artistice și conservării patrimoniului cultural, fără a influența sau aproba conținutul tematic al operelor. Cu toate acestea, oficialii au admis că este necesară o evaluare mai riguroasă a proiectelor care beneficiază de fonduri publice, pentru a evita apariția unor situații asemănătoare în viitor.
În același timp, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a inițiat o investigație pentru a stabili dacă includerea acelor imagini ar putea fi considerată o formă de incitare la ură sau discriminare. Reprezentanții Consiliului au afirmat că orice formă de expresie artistică trebuie să respecte limitele stabilite de legislația națională și internațională referitoare la drepturile omului.
De asemenea, Primăria Municipiului București a cerut o reevaluare a proiectului, semnalând că susținerea financiară a unor inițiative care pot provoca tensiuni sociale nu se aliniază valorilor de coeziune și toleranță promovate de administrația locală. Autoritățile locale au reafirmat angajamentul față de promovarea unui mediu cultural care să reflecte diversitatea și respectul reciproc, anunțând că vor intensifica demersurile de consultare publică pentru viitoarele proiecte implicând fonduri publice.
Poziția Secretariatului pentru Culte
Secretariatul pentru Culte a emis o declarație oficială prin care își expune poziția față de controversele apărute. Conform acestora, finanțarea acordată proiectului de restaurare a capelei a fost realizată în conformitate cu legislația în vigoare, având ca scop principal conservarea patrimoniului cultural și artistic. Reprezentanții Secretariatului au subliniat faptul că nu au jucat un rol direct în selecția tematicii artistice a picturilor și că atribuțiile lor sunt limitate la evaluarea eligibilității proiectelor din perspectiva administrativă și financiară.
Totodată, Secretariatul pentru Culte a evidențiat importanța respectării libertății de expresie artistică, dar a recunoscut că este esențial ca arta religioasă să fie în concordanță cu valorile democratice și principiile de toleranță și coeziune socială. În declarația lor, oficialii au afirmat că vor colabora cu alte instituții relevante pentru a îmbunătăți criteriile de evaluare a proiectelor care implică fonduri publice, astfel încât pe viitor să se evite situații similare care ar putea genera controverse sau tensiuni în societate.
În final, Secretariatul pentru Culte a făcut apel la dialog și înțelegere între toate părțile implicate, subliniind importanța unei dezbateri constructive care să contribuie la reconcilierea diferitelor perspective asupra patrimoniului cultural și istoriei naționale. Aceștia au menționat că sunt deschiși să participe la discuții și consultări publice pentru a găsi soluții echilibrate care să respecte atât moștenirea culturală, cât și valorile fundamentale ale societății contemporane.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
