Elevii sunt invitați astăzi să se prezinte la școală îmbrăcați în negru sau să includă cel puțin o piesă vestimentară de această culoare. Aceasta este o formă de protest împotriva proiectului de lege care prevede introducerea uniformei obligatorii în școlile de stat din România. Proiectul a fost aprobat de Senat și urmează să fie votat de Camera Deputaților. Susținătorii acestei inițiative consideră că uniforma ar putea diminua discrepanțele sociale dintre copiii care dispun de resurse financiare și cei care nu au aceste posibilități. Reprezentanții elevilor afirmă că o uniformă comună nu va eradica sărăcia sau bullying-ul.
Ce modificări propune proiectul din România
Proiectul, inițiat de parlamentari din partea PSD, a fost aprobat în Senat cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Dacă va fi adoptat, elevii vor fi obligați să poarte uniformă la școală, însă nu se va impune un model standardizat la nivel național, fiecare instituție având libertatea de a decide cum va arăta uniforma. Proiectul stipulează că uniformele ar putea fi furnizate gratuit sau achiziționate cu subvenții, inclusiv din fonduri locale. Familiile ar avea libertatea de a cumpăra uniformele de la orice furnizor, interzicându-se impunerea unui singur furnizor de către școală.
„Școala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în școală, nu despre posibilitățile materiale ale părinților”,
explică senatorul PSD Daniel Zamfir, evidențiind argumentele inițiatorilor. Din perspectiva sa, copiii care nu își permit hainele la modă ar fi mai puțin vulnerabili la ridiculizare dacă toți ar purta uniformă. De asemenea, susținătorii proiectului invocă motive de siguranță, subliniind că personalul școlii ar putea distinge mai ușor elevii de persoanele străine. Zamfir își exprimă dorința ca uniforma să devină „o mândrie, o apartenență și nu o constrângere”.
Însă obligativitatea uniformei stârnește nemulțumirea elevilor care protestează. Consiliul Național al Elevilor a declarat că s-a opus proiectului încă de la început, dar nu a fost invitat la discuții. „Nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm”, au declarat reprezentanții lor, contestând și promisiunea că uniforma va elimina inegalitățile: „Inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever”.
Amintiri neplăcute legate de uniformă în România
Uniforma școlară nu a fost introdusă doar în perioada comunistă, având rădăcini și în perioada interbelică, așa cum atestă Muzeul Național de Istorie a României. Cu toate acestea, cei care au experimentat școala înainte de 1989 își amintesc de regulile stricte și de sancțiunile aplicate celor care nu le respectau. Deși nu toți cei care contestă propunerea se referă la perioada comunistă, mulți elevi își exprimă îngrijorările legate de costuri și de libertatea de alegere, subliniind că nu au fost consultați. Această situație face ca termenul „uniformă obligatorie” să provoace reacții mai intense decât „ținută aleasă de comunitatea școlii”.
„Și eu am început școala purtând uniformă. Apoi am renunțat la ea și am fost pedepsit pentru acest lucru”,
a declarat Kelemen Hunor, anunțând că va solicita deputaților UDMR să voteze împotriva proiectului. El consideră că elevii, părinții și profesorii ar trebui să aibă libertatea de a alege uniforma, fără a fi impusă prin lege.
Uniformele în alte țări: exemple și studii
În Anglia, unde uniformele sunt o tradiție bine înrădăcinată, nu există o lege care să oblige toate școlile să adopte uniforma. Regulile sunt stabilite de fiecare instituție în parte, iar autoritățile încearcă să limiteze costurile. De exemplu, un pulover simplu poate fi achiziționat din diverse magazine, în timp ce unul personalizat trebuie adesea cumpărat de la furnizori specifici. Într-un studiu realizat în 2025 de The Children’s Society, 38% dintre părinți au declarat că întâmpină dificultăți în a plăti uniforma copilului, procentul ajungând la 54% în rândul familiilor cu venituri mici.
În Irlanda de Nord, două eleve de 11 ani au reușit să convingă școala să le permită alegerea între fustă și pantaloni, extinzând ulterior cererea și la alte instituții. „Este important să putem alege, pentru intimitatea și confortul nostru”, a spus una dintre eleve pentru BBC, demonstrând că discuția nu este întotdeauna despre „uniformă sau fără uniformă”, ci și despre dorința de a fi ascultați în ceea ce privește alegerile vestimentare.
În Franța, un experiment similar a fost desfășurat în aproximativ o sută de școli în 2024 și 2025, cu scopul de a evalua sentimentul de apartenență al elevilor. Conducerea școlilor a observat un sentiment mai puternic de apartenență, însă părerile elevilor au fost mai rezervate. Aceasta sugerează că ceea ce poate fi perceput ca o măsură de unitate de către conducere poate fi trăit diferit de cei care trebuie să o respecte zilnic.
Studii efectuate în diverse contexte nu au demonstrat că uniforma îmbunătățește comportamentul sau prezența la școală. Într-un studiu american, nu s-au constat diferențe semnificative în comportament între școlile cu uniformă și cele fără. De asemenea, un alt studiu din Chile a arătat că tipul uniformei nu a influențat rezultatele școlare, iar situația socială a școlii a fost mai relevantă decât uniforma în sine.
În concluzie, uniforma poate facilita alegerea hainelor pentru anumite familii și poate fi apreciată în unele școli, dar dovezile existente nu susțin ideea că uniforma va rezolva automat problemele de bullying, inegalitate sau disciplină. Experiențele din alte țări subliniază importanța aspectelor practice, cum ar fi costurile și confortul, și necesitatea de a consulta elevii înainte de a impune reguli vestimentare.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/elevii-contesta-uniforma-obligatorie-ce-arata-studiile-despre-bullying-si-experienta-altor-tari
Sursa foto: Inquam Photos
